- oroáre
- s. f., g.-d. art. orórii; (fapte) pl. oróri
Dictionar Ortografic al Limbii Române Pentru Elevi. 2013.
oroáre
Look at other dictionaries:
oroare — OROÁRE, (2) orori, s.f. 1. Sentiment de groază, de dezgust, de repulsie; aversiune, scârbă. 2. Faptă, vorbă sau situaţie care inspiră groază, repulsie; grozăvie. – Din fr. horreur, lat. horror, oris. Trimis de RACAI, 21.10.2003. Sursa: DEX 98 … … Dicționar Român
groază — GROÁZĂ s.f. 1. Emoţie puternică şi violentă provocată de un lucru înfiorător, de un pericol mare, de o nenorocire etc. ♦ (concr.) Persoană sau lucru care îngrozeşte. 2. fig. (În sintagma) O groază (de...) = o mulţime, o cantitate mare (de...). –… … Dicționar Român
oribil — ORÍBIL, Ă, oribili, e, adj. Care inspiră oroare, dezgust; foarte urât, îngrozitor, hidos, groaznic. – Din fr. horrible, lat. horribilis. Trimis de romac, 13.09.2007. Sursa: DEX 98 Oribil ≠ frumos Trimis de siveco, 03.08.2004. Sursa: Antonime … … Dicționar Român
execra — EXECRÁ, execrez, vb. I. tranz. (Franţuzism) A detesta, a urî, a dispreţui; a avea oroare, repulsie, scârbă de... [pr.: eg ze ] – Din fr. exécrer, lat. execrari. Trimis de ionel bufu, 16.06.2004. Sursa: DEX 98 execrá vb. (sil. cra) [x pron. gz] … Dicționar Român
execraţie — EXECRÁŢIE, execraţii, s.f. (Rar) Oroare, repulsie. ♦ Persoană sau lucru care provoacă această reacţie. [pr.: eg ze ] – Din fr. exécration. Trimis de claudia, 13.09.2007. Sursa: DEX 98 execráţie s. f. (sil. cra ţi e) [x pron. gz], art. execráţia … Dicționar Român
repugna — REPUGNÁ, pers. 3 repugnă, vb. I. intranz. (livr.) A i produce cuiva silă sau dezgust, a i provoca cuiva oroare, a i displăcea profund. – Din fr. répugner, lat. repugnare. Trimis de ana zecheru, 13.09.2007. Sursa: DEX 98 A repugna ≠ a atrage… … Dicționar Român
repulsie — REPÚLSIE, repulsii, s.f. 1. Aversiune instinctivă; oroare, dezgust. 2. (fiz.) Respingere (2). [var.: repulsiúne s.f.] – Din fr. répulsion, lat. repulsio, onis. Trimis de RACAI, 21.11.2007. Sursa: DEX 98 Repulsie ≠ admiraţie, atracţie, deliciu,… … Dicționar Român
grozăvie — GROZĂVÍE, grozăvii, s.f. 1. Faptul de a fi groaznic, de a inspira groază; faptă, situaţie, întâmplare îngrozitoare; oroare, urgie. 2. (concr.) Lucru sau fiinţă îngrozitoare. 3. Faptul de a ieşi cu totul din comun prin calităţile sale; însuşirea… … Dicționar Român
monstruos — MONSTRUÓS, OÁSĂ, monstruoşi, oase, adj. 1. Care are un aspect respingător, ieşit din comun, care se abate de la normal, ca un monstru, anormal, cu mari anomalii; urât, oribil, hidos; fig. neestetic, neartistic. ♦ fig. Îngrozitor, rău, denaturat.… … Dicționar Român
nează — neáză s.f. (reg.; în expr.) a i fi nează = a simţi groază, oroare, repulsie; a i fi silă, scârbă, greaţă (de ceva). Trimis de blaurb, 27.07.2006. Sursa: DAR neáză ( ze), s.f. – Oroare, dezgust. sb. jeza, din sl. jĕdza (Petrovici, Dacor., IX,… … Dicționar Român
